S-a definit mai mereu ca pe un „enciclopedist de pe vremea fratilor Lumière”. Scriitorul, dramaturgul si scriitorul Jean-Claude Carrière s-a stins luni, 8 februarie, in anul in care ar fi trebuit sa marcheze noua decenii de la nasterea sa.
Nascut la 17 septembrie 1931, in Colombières-sur-Orb in Hérault, intr-o familie de viticultori care traiau la o ferma fara apa curentă, un mediu fara carti si fara pic de imaginatie, acest viitor creier stralucit va deveni un devorator al bibliotecilor, ce a vorbit occitana (azi o limba aproape disparuta) pana la varsta de 13 ani. Si-a facut liceul la “Voltaire”, apoi a urmat Ecole Normale Supérieure din Saint- Cloud, unde a absolvit un master in literatura si istorie.
Nascator de povesti, profesor talentat, scenarist fara egal, Jean-Claude Carrière isi va petrece viata intalnindu-se, explorand, comunicand, impartasind cu toata lumea, dand inapoi ceea ce a primit, dotat cu un simț innascut, claritate si mai mereu dedicat spre „a putea spune toate tuturor”.
Invitat sa intre in randurile Academiei Franceze, dar si in alte institutii glorioase, el a refuzat intotdeauna aceste invitatii, ramanand fidel pana la moarte refuzului sau ce i-a adus, pana si el, un anume tip de notorietate!
A colaborat la nasterea multor filme, franceze or ba, ce au facut istorie, cum ar fi “Farmecul discret al burgheziei”, regizat de Luis Bunuel in 1972, “Scapa cine poate”, realizat de Jean Luc Godard, in 1980, “Danton”, regizat de Andrzej Waida, in 1982, sau “Cyrano de Bergerac”, realizat de Jean Paul Rappeneau, in 1991.
A scris multe carti, cateva aparute si in limba romana, la Editura Humanitas. Printre acestea se numara “Cercul mincinosilor”, 1 si 2, aparute in 1999 si 2009, “Franturi din asta lume” – in 2006. Tot “Humanitas” a publicat in 2010 cartea sa de convorbiri cu savantul italian Umberto Eco, ‘Nu sperati ca veti scapa de carti”.
In lucrarea “Povestiri filozofice din lumea intreaga. Cercul mincinosilor 2”, Carriere introduce o serie de povestiri, din care vom reproduce aici doar doua, ca un mic omagiu adus posteritatii autorului.
- “Domnul Da”
“Traia odata un domn care era de acord cu toata lumea. Aproba tot ce spuneau ceilalti. Era poreclit “Domnul Da”. Socotind ca atitudinea sa era o slabiciune, un prieten i-a spus intr-o buna zi: < Asculta, ai nevoie de o schimbare. Ar trebui sa nu mai spui da oricui si oricand>. <Dar nu spun da intotdeauna>, a venit replica. <Sigur?>. <Sigur. Daca nevasta spune nu, spun si eu nu>.
- Inteligenta nu se masoara
Intr-o discutie intre Nastratin si cativa prieteni a venit vorba despre un barbat foarte scolit, dar increzut si pedant. Nastratin nu-l inghitea si pace. < Si de ce nu-l inghiti?>, l-a intrebat cineva pe Nastratin. <Fiindca e un idiot. Uite, d-aia nu-l inghit!>. <Idiot? Cum poti spune asa ceva. Omul asta vorbeste sapte limbi>. <Da, a raspuns Nastratin, dar este idiot in fiecare dintre ele!>.
