Autoritatile ne-au anuntat in repetate randuri ca nu vom scapa prea curand de compania noului tip de coronavirus, cu care practic „suntem condamnati sa vietuim cel puțin un an sau doi”, cel putin pana la aparitia si utilizarea unui vaccin eficient.

Ca atare, ce stim? Stim ca riscurile de contaminare variaza foarte mult in functie de tipul de activitate, de mediul in care ne aflam, dar si in functie de circulatia aerului.

Ca atare, pentru a impaca regulile ce caracterizeaza o viata sociala si profesionala normala, cu cele noi, legate de criza sanitara actuala, este necesar sa fim constienti de nivelul de risc al transmiterii SARS-CoV-2, in functie de diversele situatii ce se pot ivi.

Desi este dificil sa raspundem de la caz la caz, iata principalii factori identificati ca fiind cei ce pot influenta decisiv gradul de contaminare a unuia sau a altuia dintre noi:

  1. Protectia in spatiile inchise/deschise: mediile inchise sunt mereu sursa unei contaminare sporite, deoarece acestea sunt adesea mai putin bine aerisite, dar si cu o populatie mult mai densa decat cea prezenta in spatiile exterioare.
  2. Densitatea umana: cu cat sunt mai multi oameni in acelasi loc, cu atat mai multi microbi si viruși expulzati prin gura sau nas pot fi inhalați de altii.
  3. Nivelul vorbirii: locurile in care se utilizează din plin vorbirea sau, cine stie, poate chiar cantatul, necesita utilizarea unor cantitati mai mare de spray de protectie si aerosoli decat mediile silentioase. In plus, cu cat nivelul tonului este mai ridicat, cu atat participantii vor trebui sa vorbeasca, la randu-le, mai tare, prilej cu care vor și expulza in aer mai multi microbi, o data cu cuvintele.
  4. Necesitatea purtarii unei masti de protectie: masca reduce efectiv cantitatea de virusi emisi in aer de fiecare dintre noi, iar absenta acesteia creste sansele ca orice particula virala sa fie inhalata de cei din jur. In plus, specialistii au observat ca incarcatura virala transmisa este favorizata si de nivelul de umiditate sau de directia circulatiei aerului interior (asa cum s-a descoperit, spre exemplu, in cazul contaminarii ce a avut loc pe 24 ianuarie intr-un restaurant din Canton, China).
  5. Distantarea fizica. Organizația Mondiala a Sanatatii estimeaza ca riscul contaminarii este de cinci ori mai mic atunci cand pastram fata de interlocutorul nostru o distanta de doi metri decat atunci cand avem doar un metru intre noi.
  6. Spalarea constanta pe maini, pana la coate, dar si a fetei, e cea mai des indicata solutie de protectie a ultimelor luni.
Noul tip de coronavirus, inamicul public numarul 1 (medlife.ro)
Cum recunoastem cel mai usor infectarea cu COVID-19
Spread the love
Share: