Un caz aparte a traversat prima pagina a presei occidentale la inceput de septembrie.
O tanara femeie, Jeanne, a decis ca a sosit timpul sa viziteze unul dintre muzeele celebre ale Parisului, dar si ale lumii, deopotriva. E vorba despre Muzeul d`Orsay, acolo unde s-a confruntat cu un nedorit refuz. Motivul? Sanii sai erau prea expusi vederilor celorlalti.
Jeanne, studenta la Limbi clasice, a ramas fara vizita la muzeu. Apoi a descris pe pagina sa de Twitter intreaga poveste, care, cum altfel, a devenit virala la foarte scurt timp.
Iata asadar povestea, asa cum a aparut ea in presa din vest.
„Este marti, 8 septembrie, iar caldura creste, mai ales o data cu venirea dupa-amiezii. Decid sa merg la Muzeul Orsay si nu banuiesc ca decolteul meu va ajunge in scurt timp un motiv de refuz. Cand ajung la intrare nu am timp sa arat biletul ca vederea sanilor mei il deranjeaza vizibil pe oficialul insarcinat cu verificarea rezervarilor. Acesta incepe sa gesticuleze, usor intimidat de ceea ce are in fata ochilor: <Ah, nu, nu se poate, nu pot lasa sa treaca asa ceva!>.
„Intreb ce se intampla, dar nimeni nu-mi raspunde cu subiect si predicat. In schimb, toti se uita la sanii mei. Incep sa ma simt stanjenita, iar prietenul care ma insoteste e de-a dreptul suparat”.
Povestea continua: „Apare un al doilea ofiter de securitate, care, ce sa vezi isi pironeste ochii pe <arma de distrugere in masa> pe care o port cu mine. Se apropie de mine si-mi spune cu voce tare: <Doamna, va rog sa va linistiti!>. Replic ca sunt foarte calma, dar imi doresc sa aflu de ce nu pot intra in muzeu, de vreme ce am tot ceea ce e necesar, inclusiv bilet. <Regulile sunt regulile>, mi se tranteste un raspuns.
Soseste un alt manager, dar nimeni nu are curajul sa-mi spuna verde-n fata ca problema este decolteul. In schimb, toata lumea se uita deschis la sanii mei, desemnati la un moment dat cu formula, pare-se neutra, <astia>”.
<Regulile sunt regulile>, repeta oficialii, care nu-mi permit accesul. Ei nu spun, dar celebra regula pe care ar fi putut-o probabil invoca este articolul 7 din Regulamentul intern.
Citez: <Utilizatorii trebuie sa aiba o tinuta si o conduita decente in conformitate cu ordinea publica si trebuie sa respecte linistea sufleteasca a altor vizitatori>.
Judecarea decentei unui vizitator poate fi asadar o operatiune delicata, mai ales atunci cand e incredintata sensibilitatii celor chemati sa asigure ordinea si disciplina.
Cand „s-a prins” de ceea ce i se intampla, Jeanne le-a aratat paznicilor ca le-au permis accesul unor tineri in maieuri tricotate sau chiar unor tinere de varsta ei cu sani mult mai putin obraznici, dar mult mai vizibili.
Argumentele ei nu au avut succes, asa ca Jeanne nu a vizitat muzeul in acea zi, poate nici in urmatoarea, dar odata intoarsa la hotelul parizian Meurice, a decis sa faca o fotografie cu rochia impricinata si a publicat-o mai apoi pe retelele sociale.
Rezultatul?
Cei mai multi s-au legat de faptul ca notiunea de decenta a cunoscut profunde transformari in Franta. Poate si sub influenta neo-puritanismului american sau a regulilor impuse mai peste tot in lume de islamistii radicali.
In schimb, conducerea muzeului a luat atitudine si a publicat in chiar seara zilei incidentului cu pricina urmatorul text:
„Ne pare rau pentru acest incident si ne prezentam scuzele noastre persoanei implicate”. Incidentul a fost atribuit unui „exces de zel al oficialilor de securitate, angajati ai unei companii externe”.
