Imi place sa gazduiesc prieteni pe cappuccino printre nori… Astazi e din nou randul unuia dintre cei mai apropiati mie macar si numai datorita pasiunii nebune de a citi orice gen literar si de a nu ii fi teama sa se dezvaluie… asadar….ma bucur ca a ales acest titlu pentru voi… e o lectura numai buna pentru sfarsitul de saptamana din fata noastra
Buna din nou! Ana-Maria sunt si am revenit cu impresii despre o carte de succes intitulata “Dragostea dureaza trei ani” de Frederic Beigbeder. Cum am ajuns sa citesc cartea? De ziua mea am primit-o cadou. Dar povestea incepe mai de mult, cu o luna in urma.
Stateam la o terasa savurand o portie de penne quatro formaggi cu un prieten si ii povesteam intamplarile din viata mea, printre care si cele doua casnicii pe care le-am avut, cand brusc mi-am dat seama ca relatiile serioase de pana acum, dar absolut TOATE, AU DURAT TREI ANI. Prietenul meu atunci si-a amintit de cartea cu acelasi nume si mi-a promis ca mi-o da sa o citesc. Nu am retinut acest detaliu, dar de ziua mea s-a infatisat cu volumul, ceea ce m-a surprins foarte placut. Am citit-o imediat, savurand fiecare rand si fiecare detaliu, nu numai pentru ca autorul este foarte amuzant si ma facea sa zambesc aproape la fiecare fraza, dar si pentru ca aveam impresia ca citesc despre viata mea. Apoi discutand cu prietenul meu despre autor, l-am intrebat daca il stie bine sau daca are idee sa mai fi scris si alte carti deoarece mi-a placut mult atitudinea sa ii zicem mai comica. Raspunsul amicului meu a fost cam sec – nu crede ca e cazul sa mai citesc si alte carti de autor, fiind aproape o intamplare ca mi-a placut cartea, iar acesta nu ii pare cunoscut.
Cu prima ocazie m-am dus pe google sa-l gasesc eu. Nu am crezut! Autorul este un actor foarte cunoscut din Franta si iata, scriitor bineinteles, dar subliniez unul dintre actorii mei preferati. M-am tot intrebat de ce nu i-am recunoscut numele si am pus aceasta eroare pe seama numelui lui cu tenta nemteasca, sau poate pur si simplu am uitat actorii din Franta chiar daca am locuit acolo 7 ani. Timpul trece, la fel si amintirile. Dar iata ca oferind un chip unui nume, m-am bucurat mult sa constant ca cel pe care il admiram in filme scrie asa de reusit. Am avut acea tragere de aer in piept pe care doar a te mandri cu cineva te face sa o inspiri. Mi-am zis, Frederic Beigbeder a scris si o carte de succes.
Abia dupa ce am terminat-o am fugit repede sa ii citesc biografia. Cautam o continuare a romanului, ma bantuia ideea aceea ca trebuie sa aflu rapid daca personajul va ramane cu fata sau se va desparti de ea IMEDIAT dupa TREI ANI.
Cartea incepe cu pagini ce vorbesc despre personaj la persoana a treia, dar in cel de-al doilea capitol scriitorul schimba perspectiva, dandu-si pe fata identitatea si recunoscand ca el este protagonistul si admitand sa isi dezvaluie viata.
Marc, eroul nostru, este insurat de trei ani cu Anne, cea mai frumoasa fata pe care o intalnise vreodata. Brusc se indragosteste de Alice, “strutul” cum o denumeste el, deoarece avea picioarele foarte lungi. Se amorezeaza nebuneste si nu mai poate decat sa divorteze pentru a se dedica complet noii iubiri. Este o idila complicata bineinteles, dar nu in asta consta suspansul. Timpul trece si mai e putin si se fac trei ani. Marc o iubeste la nebunie pe Alice, dar el incepe numaratoarea inversa a zilelor pana la data exacta cand expira perioada de gratie.
Doua enigme va las sa deslusiti – una chiar din carte, citind finalul si descoperind daca de data aceasta noua dragoste este mai puternica decat blestemul pragului limita de trei ani; iar cealalta este de a afla din resurse diverse, cel mai simplu internet 😊, daca dragostea lui a fost reala si se intruchipeaza in vreuna din sotiile sau iubitele lui din viata adevarata.
Ma repet putin, dar veti vedea ce amuzante sunt glumele lui pe parcursul intregii carti.
Lectura placuta!
