Daca lasam la o parte actualele trenduri in materie de machiaj, multe dintre ele pe alocuri exagerate si considerate de multi “doar de podium”, probabil cel mai controversat articol de machiaj a fost, este si va ramane… rujul rosu.

Notre Dame…. Este intotdeauna primul loc pe care il vizitez atunci cand ajung in Paris…. Nu am o explicatie de ce aleg mereu acelasi traseu, dar nu pot niciodata sa schimb ordinea locurilor pe care le revad atunci cand ajung in capitala Frantei. Catedrala Notre Dame are acel ceva magic ce imi reda increderea ca toti impartim aceeasi lume, aceleasi valori. Acolo, la rand, pentru a intra in Catedrala, sunt oameni din toate colturile lumii, oameni ce ma fac sa inteleg ca istoria acestui glob pamantesc este pana la urma trecutul fiecaruia dintre noi.

Ei bine, acest roman este unul dintre cele mai bune romane citite de mine, fiind un  roman istoric prin care autorul reuseste sa ne arate drumul parcurs de cei zece mii de mercenari greci inrolati de catre regele Cirus.

“Va spun ca jiltul meu a fost jilt de regi. Nimeni nu-mi va succeda. Si n-ar trebui sa-mi succeada decat un rege”.  Asa rostea Elisabeta I si uite asa Steve Berry ne propune din nou in Enigma Reginei ce stie el sa faca mai bine, sa combine istoria cu prezentul. Nu rateaza nici de aceasta data cu stilul lui “ce-ar fi fost daca”.