Am vizionat serile trecute “Ben is Back”, scris si regizat de Peter Hedges ce il are protagonist pe fiul sau, Lucas Hedges. Acesta este unul dintre cele doua filme ale anului 2018 despre dependenta la adolescenti – cel de-al doilea fiind “Beautiful Boy” in care joaca Timothee Chalamet -.
Regizorul Hedges a declarat ca a scris filmul pentru a explora un flagel – dependenta de substante nocive – care a afectat propria sa familie. Pelicula urmeaza firul unei zile de Craciun total iesita din comun, deoarece urmele vietii dinainte se intorc sa il bantuie pe Ben, protagonistul; in film o regasim si pe Julia Roberts ca Holly, mama a acestuia.
Actiunea incepe in dimineata dinaintea Craciunului. Sosind acasa de la repetitia corului bisericii, Holly si ceilalti trei copii ai sai – o fiica adolescenta si doi mult mai mici – il intalnesc pe Ben, aflat intr-o vizita neasteptata de la centrul de reabilitare pentru dependenta de droguri, asteptandu-i pe drumul de acces catre casa.
Holly este incantata si speriata in acelasi timp. Avem ocazia de a urmari reactia lui Roberts in fata acestei reintalniri iar interpretarea ei este incredibila – ii sopteste sotului Neal (intruchipat aici de Courtney B. Vance) ca “Ben are din nou acea scanteie in ochi” si ca sigur ii merge mai bine.”, dar in timp ce face asta goleste toate dulapurile de medicamente pentru a nu lasa tentatii in calea fiului.
Neal se opune ramanerii fiului acasa, dar apoi cedeaza, pentru ca in fond.. e Craciunul. La inceput lucrurile merg bine, dar un drum la mall-ul local face probleme. Apar oameni din fosta viata a lui Ben si am inteles ca el nu a fost un simplu consumator, ci ca a fost dealer de stupefiante. Urmeaza seara pasnica la biserica pentru sceneta de Craciun, iar la intoarcere familia descopera ca i-a fost vandalizata casa si ca cineva a furat cainele iubit de toti.
Manat de vina, Ben pleaca, dar Holly il urmareste. Impreuna, insista ea, vor reusi sa il gaseasca pe cel care le-a ruinat Craciunul, asa ca vor face tot ce este necesar pentru a recupera cainele.
A fost teribil sa o urmaresc pe Holly in masina pe masura ce refaceau drumul drogurilor parcurs de Ben inainte. Ati putea deja sa va intrebati de ce se petrec toate acestea doar pentru un caine? Dar cainele aici este evident un simbol, Ben si-a ranit familia si ar risca orice, chiar si propria viata, ca sa refaca legaturile distruse cu aceasta. Dar oare el chiar crede asta?
Pentru Holly aceasta noapte cu fiul ei devine o calatorie incredibila prin orasul care li se arata altfel. Orice colt de strada este diferit pentru Holly…. “Obisnuiam sa ma droghez acolo” spune Ben…. “Am jefuit acea casa” ii recunoaste intr-un alt loc.
Cei doi sunt asezati apoi la o cina tarzie unde Ben admite ca actiunile lui au cauzat inclusiv moartea unui prieten.
Daca exista un mesaj cheie aici acesta ar fi ca dependenta la tineret poate aparea in orice familie, indiferent de clasa, rasa, zona geografica sau orice alt criteriu. “Ben is Back” ne introduce in partea superioara a clasei de mijloc din Westchester County, New York, dar ar putea fi la fel de bine oriunde in Statele Unite.
Lucas Hedges este la fel de excelent ca in “Manchester By the Sea”, dar este corect sa spun ca filmul apartine Juliei Roberts. Este un varf de cariera pentru ea si mi-a oferit un spectacol ce a meritat sa fie vazut. Holly este incarcata de ingrijorare. Ea este blanda, buna, dar are in acelasi timp acea autoritate pe care doar o mama o poate avea. Din scenele in care apare, si practic Julia Roberts este cam in toate scenele, am inteles ce inseamna acasa, familiaritatea, ramasitele vechilor zile, dragostea puternica dintre membrii familiei care e pusa tot timpul la incercare. Ben este iubit cu inversunare de familia sa, dar pare ca pentru el nu e de ajuns. Am regasit si ideea ca sobrietatea si recaderea in mrejele viciului merg in cerc.
As vrea sa ii acord laude regizorului Hedges, pentru ca a ales un cuplu interrasial pentru a creiona familia lui Ben, fara a transforma acest lucru intr-un fapt de bravare. Ben are o singura exprimare mai negativa fata de tatal sau vitreg atunci cand il numeste “tocilar” iar Holly nu neaga acest fapt, dar ii aminteste ca “acest tocilar este cel care le permite sa il trimita la tratament”.
Pentru mine “Ben is Back” a fost o vizionare placuta, dar nu pot sa spun ca am vazut cu adevarat ce inseamna sa fii dependent de droguri. A face un film despre dependenta e greu, inseamna sa te arunci intr-un hau in care poti nauci spectatorul. Se zice ca a fi drogat inseamna sa ai o alta viziune despre lume, sa o percepi clar altfel, iar a transpune asta pe ecran este de cele mai multe ori dificil pentru regizori.. asa ca senzatia mea este ca regizorii folosesc problema drogurilor doar ca punct de plecare iar apoi ajung sa spuna povesti despre familii, despre politica sociala si despre dragoste. Cred ca nici “Ben is Back” nu poate pretinde ca este un film despre abuzul de substante, ci mai degraba este un film ce ne prezinta o familie intr-un moment in care membrii ei nu sunt chiar cea mai vesela companie pentru a-mi petrece Sarbatorile cu ei.
Va invit totusi sa le acordati o ora si jumatate pentru ca “Ben is Back” vorbeste totusi despre drama incredibil de tensionata ce poate afecta pe oricare dintre noi, indiferent de motivul ce o poate declansa.
Pe curand….
